Caria dentară

Caria dentară reprezintă cea mai răspândită afecțiune a cavității orale și afectează marea majoritate a populației de-a lungul vieții. Aceasta se manifestă prin deteriorarea țesutului dentar în urma acumulării bacteriilor și sub acțiunea mai multor factori nocivi.

Dintele este format din smalț, dentină, cement și pulpă dentară. Procesul carios apare întotdeauna prin distrugerea structurilor dentare și infiltrarea bacteriilor. De multe ori pacientul nu observă caria dentară în stadiu incipient. Astfel, se prezintă la medic abia atunci când caria avansează în profunzime. Apar simptomele: durerea, sensibilitatea la cald, la rece sau la dulce, colorațiile negre sau brun-maronii, precum și respirația urât mirositoare. De aceea, este importantă vizita periodică la medicul stomatolog, pentru a diagnostica corect și din timp problemele dentare. Se reduc astfel costurile și se limitează potențialele complicații.

Factori de risc pentru caria dentară

Factorii cei mai cunoscuți care duc la apariția cariei dentare sunt igiena orală deficitară, alimentația precară, în special cea bogată în carbohidrați (acestea se transformă în acizi care atacă smalțul dentar) și alimente lipicioase, tartrul și placa bacteriană, obiceiurile nesănătoase precum fumatul, și câțiva factori mai puțin cunoscuți precum un flux salivar scăzut (xerostomie), pH-ul acid, anumite afecțiuni cum sunt bolile autoimune, diabetul etc.

Diagnostic

Caria dentară se poate diagnostica cu ușurință de către medicul stomatolog, care va verifica atent fiecare suprafața dentară. Uneori, pentru un diagnostic cert, se recomandă și un examen radiologic.

Complicații

Atunci când nu sunt identificate la timp, cariile dentare avansează și duc la complicații, care netratate pot conduce la pierderea dintelui. 

Atunci când caria este profundă și afectează nervul dentar, este necesar tratamentul endodontic – scoaterea nervului și obturația radiculară. Dinții care nu mai au nerv nu mai sunt alimentați de fluxul sanguin, își pot schimba culoarea și devin friabili, casanți, fiind astfel supuși riscului de fracturare. De aceea, de cele mai multe ori se recomandă protejarea dintelui cu o lucrare fixă (coroană dentară). 

Alte complicații sunt reprezentate de abcese parodontale sau periapicale, gingivită, respirație urât mirositoare (cu cât cariile sunt mai mari și distrucția coronară mai mare, se permite depunerea bacteriilor și resturilor alimentare, acumularea acestora cauzând un miros neplăcut).

Prevenirea cariilor

Metodele de prevenție reprezintă primul și cel mai important pas pentru sănătatea dentară și înseamnă adoptarea unui stil de viață și alimentar echilibrat. Astfel, se recomandă evitarea sau reducerea pe cât posibil a consumului de zahăr, de amidon și de alcool. Consumul de sucuri naturale, în special cele de citrice, favorizează apariția unui mediu acid și penetrarea prin smalț a bacteriilor din cavitatea orală.

Este recomandat periajul dentar după fiecare masă sau cel puțin de două ori pe zi. După periajul de seară nu trebuie să consumați alte alimente. De asemenea, este importantă folosirea mijloacelor adjuvante de igienă, precum apa de gură și ața dentară. În plus, se mai pot folosi dispozitive speciale de curățare – dușul bucal sau airfloss-ul. 

Apariția cariilor se poate evita prin vizita periodică la medicul stomatolog, controlul de rutină fiind esențial pentru menținerea stării de sănătate orală.

Schimbarea periuței dentare trebuie făcută la fiecare 2-3 luni, iar igienizarea bucală (detartraj și periaj profesional) o dată la 6 luni.  

Mituri despre caria dentară:

• „Cariile se pot simți”- în general, când pacientul sesizează caria dentară, aceasta este deja într-un stadiu avansat. Dacă simptomele includ și durere, cel mai probabil a fost afectat nervul, reversibil sau nu.
• „Doar zahărul și igiena orală deficitară cauzează apariția cariilor” – consumul de alimente cu conținut ridicat de zahăr și igiena orală precară se numără printre principalele cauze în apariția și dezvoltarea cariilor dentare. Cu toate acestea, terenul pacientului influențează predispoziția la această afecțiune.
• „Cariile nu pot duce la pierderea dintelui” – cariile netratate evoluează uneori cu complicații grave, necesitând extracția dinților.
• „Plomba rezistă toată viața” – obturațiile trebuie înlocuite la un interval de timp care depinde de igienă, obiceiuri alimentare. Controalele periodice (la 6 luni) sunt utile pentru a stabili necesitatea înlocuirii obturației.
• „Cariile copiilor nu necesită tratament” – faptul că dinții de lapte vor cădea oricum și nu e necesar tratamentul este o eroare. La copii, cariile netratate la timp pot afecta mugurele dintelui permanent. De asemenea, cariile foarte extinse la copii pot necesita extracția dintelui respectiv, afectând astfel erupția celui definitiv. Examenul stomatologic și o igienă orală riguroasă la copii sunt la fel de importante ca și în cazul adulților. 

Igiena orală este foarte importantă pentru buna funcționare a întregului organism. Medicul stomatolog îți poate răspunde la întrebări și poate oferi sfaturi pentru sănătatea dinților tăi.