Ce trebuie să știm despre boala parodontală?

Boala parodontală reprezintă inflamația țesuturilor de susținere a dinților (gingie, os alveolar și ligamente) și provoacă distrucții inegale și profunde ale acestora, putând conduce la pierderea dinților sănătoși.

Placa bacteriană este principalul factor în apariția bolii parodontale. Factorii favorizanți sunt tartrul, cariile dentare, anomalii ale dinților sau absența acestora, fumatul etc. Factorii generali sunt diabetul zaharat, afecțiunile endocrine, afecțiunile sistemului imunitar sau anumite tratamente medicamentoase.

Cum recunoaștem boala parodontală?

În primul stadiu, gingiile sunt inflamate și sângerează la periajul dentar, aceasta fază fiind reversibilă prin tratament local simplu. În al doilea stadiu, gingivita netratată evoluează spre parodontită având următoarele semne:

• respirație urât mirositoare
• alungirea și spațierea dinților
• retragerea gingiilor, resorbție osoasă și descoperirea rădăcinilor
• mobilitate dentară
• formarea pungilor parodontale etc.

Boala parodontală este nedureroasă și poate trece neobservată o lungă perioadă de timp. Adesea, pacienții consultă medicul dentist abia după ce sesizează că dinții au mobilitate.

Cum se tratează boala parodontală?

În tratamentul bolii parodontale se pot folosi atât tratamente convenționale – detartraj cu ultrasunete, antiseptice, antibiotice, tratament chirurgical – cât și metode moderne precum laserul stomatologic.

Cum prevenim apariția bolii parodontale?

Iată 5 sfaturi simple:

1. Apariția sau avansarea bolii parodontale poate fi prevenită acordând atenție sporită igienei orale. În cazul pacienților cu boală parodontală se recomandă folosirea firului dentar, a apei de gură cu clorhexidină, a periuțelor interdentare. Suplimentar se pot folosi dispozitive speciale de igienizare ca dușul bucal sau airfloss-ul.
2. O alimentație echilibrată, bogată în fructe și legume conținând Vitamina C, ajută la menținerea gingiilor sănătoase.
3. Renunțarea la fumat. Fumătorii prezintă un risc de afectare parodontală de până la 20 de ori mai mare decât nefumătorii. Aceasta se datorează în principal afectării circulației sanguine, a sistemului imunitar, dar și tartrului, a cărui depunere este favorizată de fumat. Există studii clinice care arată însă că pacienții care au renunțat din timp la fumat ajung să se încadreze în aceeași grupă de risc cu pacienții nefumători.
4. Reducerea stresului. Bruxismul nocturn dăunează nu doar dinților, ci și parodonțiului, de aceea purtarea în timpul nopții a unor gutiere special confecționate reduce uzura dinților și afectarea țesuturilor de susținere. Totodată, stresul scade imunitatea și slăbește organismul în lupta cu microorganismele cate alcătuiesc placa bacteriană.
5. Controalele medicale regulate la medicul parodontolog. Medicul va putea astfel să evalueze starea de sănătate a parodonțiului și să recomande măsuri sau proceduri de efectuat înainte de instalarea sau agravarea simptomelor. Se recomandă consult de specialitate o dată la șase luni.